Maria Tanasa ghid

Columna lui Traian & Forum

     Columna_Traian_Forum

 Columna lui Traian este parte integrantă din vastul coplex Forum Traian, construit între anii 107-113, pentru a celebra cucerire Daciei; lung 300 m/ lat 185 m; era alcătuit din- Columna lui Traian- înaltă 39,86 m/ diametru 3,83/ marmura carara, Basilica Ulpia- o vasta stuctură lungă 170 m/ lată 60 m, unde funcționa tribunalul, școala și prefectura, astăzi admirăm coloanele în granit griu, transportate pe mare din Asuan- Egipt, Piața- lungă 116 m, lată 95 m, în mijlocul careia trona statuia Împaratului Traian călare iar cele 4 laturi erau brodate cu maiestuoase statui de daci cu mainile încrucișate, ce le admirăm astăzi în cele mai mari muzee, piețe și grădini din Roma, 2 arcade impunatoare, astăzi o vedem pe cea Nordică- Mercati di Traiano- înaltă cca 40 m prezintă 6 nivele cu taberne- shop, traversat la jumatate de via Biberatica, Biblioteca Greaca, Biblioteca Latină, Templul Divinului Traian, Templul Zeiței Venus.

      Sursele istorice menționează că prada de război adusă din Dacia a fost cea mai importă, având o estimare de 163,6 tone de aur (5 milioane de libre de aur) , cantitatea de argint a fost dublă, iar dacii prizonieri aduși în Roma au fost cca jumătate de milion, iar costurile pentru construlra complexului Forum Roman au fost estimate la 2.700 milioane sesterzi- cca 16.200 milioane de euro.

        Columna lu Traian de tip coclid în stil doric realizată în marmură de carara cu o înăltime de 29,78 m (adaugând baza înalțimea complexivă este de 39,86), diametru 3,83 m, greutate cca 720 tone. Este compusă din 18 segmente ce prezintă în exterior afascinanta freză în formă de  spirală lungă 200 m înfășoară coloana de 23 de ori, ce redă cele 2 campanii de cucerirea Daciei în apoape 150 de episoade, fiind sculptate cca 2500 de personaje- prima campania 101-102 este presentată în scenele 1-57, iar a dua 105-106 în scenele 59-114, la care se adaugă scenele cu deplasarea trupelor, tehnica de constructie a Castrului, Triumf și discurs. Columna prezintă o scară spiralată internă pentru a putea urca sus.

       A fost inaugurată în 12 mai 113 e.n. fiind ideata de marele arhitect grec Apolodor din Damasc ce cu genialitate prezintă evenimentele cursiv, nararea este  riguroasă și obiectivă, detaliile sunt redate minuțios într-un concept naturalist de excepție, iar pentru a compensa deformarea optică  datorată distanței freza la bază este înaltă 89 de cm este ampliată progresiv pentru a atinge  sus 125 cm. 

       Deasupra columnei în origine se afla colosala statuie în bronz a Împăratului Traian, dar datorită materialului prețios din care era compusă s-a pierdut de-a lungul secolelor, iar in 1587 marele papă Sixtus V Peretti a colocat statuia lui Sfântul Petru.

        Urnele din aur în care era păstrată cenușa Împăratului Traian ăi al soției Plotina s-au pierdut; au fost depuze în bazament ce avea rol de cameră funerală.

       Columna lui Traian a fost sursă de inspirație pentru cea a lui Marc Aureliu de pe via Corso- Piața Colonna-Roma, columna Împaratului Antonio Pio- fragment în Vatican, au fost realizate opere asemănătoare în epoca antică de Teodosio, Arcadio, Giustiniano; apoi în timpuri moderne Napoleon- Columna Vendome-1810, Țarul rusiei Alexandru Romanov-1830-Columna Alekxandr... Astăzi sunt 5 copii- 3 au fost realizate de Napoleon, 1 Romania, 1 Musolini.

#Maria Tanasă #columna #traian #forum #mol #roma

     

Pantheon_Templul_Tuturor_Zeilor

   Pantheon_Roma

        Îmi fuge gândul uneori că Pantheonul nu-i făcut de oameni- Templul Tuturor Zeilor o minune a arhitecturii antice, cu o vechime de aproape doua mii de ani, s-a salvat uitării și distrugerii în 608 când a fost convertit într-un lacaș de cult creștin devenind Santa Maria ad Martyres,iar potrivit legendei papa Bonifacio IV a adus 28 de care pline cu oasele de martiri din catacombele romane pentru ale depune sub confesionar.

       Sructura a fost edificată de Agripa în secolul I î.h. iar Împaratul Adrian între anii 118-125 la reconstruit în forma cu care îl admirăm astăzi, probabil de arhitectul grec Apolodor din Damasc, se prezintă cu aspectul original antic, mai puțin acoperișul în plăci de bronz aurit ce a fost luat de Împăratul Imperiului de Răsărit Constanti al-II-lea în 663, iar tavanul în casete de bronz din Pronaos și freza de pe Timpanul fațadei în 1625 au fost luate de papa Barberini Urban VIII pentru a reliza Baldachinul din biserisa Sf. Petru în Vatican, fapt memorat cu un pamflet "Quod no facerum barbari, Barberini facerum"- "Ceia ce nu au făcut barbarii, a făcut Barberini".

       Rotunda este supranumit de localnici pentru că spațiul intern formează o sfera cu un diametru de 43,3 m, iar unica sursă de lumină este Oculus-ul din cupolă cu un diametru de 9 m, bazamentul are o profunzime de 10 m, coloane din granit roz și griu din Pronaos sunt înalte 14,15 m și au un diametru de 1,48 m, zidul pe care se sprijină calota are o grosime de 8,4 m, iar cupola are la bază o grosime de 5,9 m se subțiază progresiv până la nivelul oculus-ului cu 1,5 m, un bloc de ciment cu o compoziție stratificată menită să decrească din greutate, principiu compensat în interior cu 5 rânduri de 28 de casete, pavimentul în marmură și granit policrom este cel original, prezintă o lejeră înclinare concentrică iar orificiile centrale au rolul de a colecta apa ce intră prin oculus, ușa în bronz este originală, are o înălțime de 7,53 m și lățime de 4,45 m, este încă funcțională.

      Pantheonul cunoaște adevărata renaștere în 1520 când marela pictor Raffaelle Sanzio a decis să fie ingropat aici-mormântul Pictorului Divin este în stânga sub altarul Madonna del Sasso, iar Pietro Bembo, cardinal-poet i-a dedica epitaful "Ille hoc est Raphael timuit quo sospite vinci rerum magna parens et morirente mori" "Aici se odihneste Raphael de care în viață mama natură se temea iar el când a murit simțea că va muri cu el", apoi a devenit loc de veșnicie a celor mai mari artiști: Perin del Vaga, Annibale Carracci,Tadeo Zuccari, Jacopo Barozzo da Vignola, Bardassare Peruzzi, Archangelo Corelli, urmează primii regi ai Italiei Unite: Vittorio Emmanuele II, Umberto I, Regina Margherita di Savoia. Decorul inter a fot imbogatit cu monumentele funerale a acestor mari personalități.

      Curiozitați- în duminica de #Rusalii, în Pantheon persoanele prezente au plăcerea de a admira un romantic și antic #ritual, după ceremonia religioasă pin Oculus sunt lăsate să cadă delicate și parfumate petale de trandafir, ca o suavă ploaie de miresme floreale cu un cromatism încântător ce se propune ca una dinte cele mai metaforice reprezentări al coborârii Sfântul Spirit asupra apostolilor  pentru ai înzestra cu capacitatea de a comunica și împartăși cu lumea întreaga credința purtată de ei în suflet.

#Maria Tanasa #Pantheon #Roma #Templu #Zei #minune #antica

Castel_Sant_Angelo

        Castel Sant'Angelo

       Colocat pe malul drept al râului Tibru robusta strucură a Castelul Sant'Angelo a marcat profund istoria Orașului Etern, iar metamorfozele ce lea subit dea lungul secolelor lau îmbogățit cu legende conferindui o aureolă misterioasă

       Mausoleul Împaratului Adrian sau Adrianeum a fost edificat între anii 123-139 după palnurile arhitectului Demetriano, aici au fost îngropați membrii ai familiei  imperiale începând cu Imp. Adrian, soția Vibia Sabina, Imp. Antonio-Pio cu sotia Faustina Maggiore și fii Lucio Elio Cesare, Comodo, Împ. Marco Aureluo, Împ. Septtimio Severo cu soția Giulia Dona și fii Geta și Caracalla... 

       În 403 Împ. Onorio la încorporat în perimetru zidurilor transformândul într-o fortăreață-avanpost, iar între anii 493-526 a fost utilizat ca închisoare de Împ. Teodorico, în 590 Roma a fost lovită de o teribilă epidemie de pestă, papa Gregorio Magno a proclamat o procesiune religioasă pentru a invoca sfârsitul flagelului; legenda spune că odată ajuns alaiul în fața podului papa a avut viziunea Arhanghelul Mihail ce introducea sabia înfocată în teacă, iar după acest miracol Adrianeum a fost rebotezat în Castel Sant'Angelo.

       Intriganta cronologie a proprietarilor a înzestrat cu fascin stuctura; în secolul X Adrianeum era în posesia senatorului Teofilatto, după care a fost cumpărat de Crescenti, apoi a fost al puternicii familii Pierleoni..., urmează Orsini, iar în 1277 papa Nocolo III a construi Passetul- zidul reânforțat cu doua glerii ce a conferit papilor posibilitatea de a scapa în siguranță din Vatican pentru a se refugia în Castel, iar din 1367 a devenit devinitiv propriete papală când Urban V- Grimoard va primi cheile castelului de la municipalitate.

       Papii l-au fortificat, decorat și îmbogățit de-a lungul timpullui constant, în sec XV au fost construite cele patru turnuri cu numele evangheliștilor: Sf. Marco, Sf. Matteo, Sf. Luca, Sf. Giovanni, ideate de cel mai mare arhitect de la acele timpuri Giuliano da Sangallo, la începutul sec. XVI papa Borgia_Aelxandru VI a comisionat celebrului Pinturichio frescele; papa Medici_Clement VII între anii 1523-1534 a realizat somptuasa camera de baie-stuffa; se mai păstrează fresce realizate artiști celebri Lorenzo Lotto_San Girolamo, Carlo Criveli_Redentore, Signorelli_Madona cu pruncul Isus și Sf. Luca, Dosso Dossi_Bacanale, Perin del Vaga_Salon de onoare; între anii 1667-1669- papa Altieri- Clemente X a colocat cele 10 statui de îngeri ce țin simbolurile patimii lui Isus pe balustrada podului desenate de marele Gian_Lorenzo_Bernini, ingerul colocar deasupra castelului a fost realizat de Pier Antoon van Verschaffelt în 1752, înăuntru se mai văd 2 di cele 6 statui de îngeri ce au fost înlocuite, iar din 1870 este un afascinat muzeu al statului Italian.

       A fost fortăreața și închisoare a papilor, aici au fost întemnițate celebre personaje ca Benvenuto Cellini, Beatrice Cenci, Patina e Pomponio Leto, Giordano Bruno, Caravadosi, iar în piața din fața castelului era ghilotina unde aaveau loc execuțiile capitale. Istoria bogată și misterioasă a fost sursă de inspirație pentru diverși artiști moderni- Tosca a lui Giacomo Puccini, Îngeri și demoni- Dan Brown, videojocuri- Assasin, Brotherhood...

#Maria Tanasa #castel #santangelo #mausoleu #adrian #mit #legenda

Aventino_deal_mit_Roma_gradini_atractii_curiozitati

          Aventino_colina pe care ar fi trebuit să fie fondat orașul Roma

       Dealul Aventino îmbrățișat la vest de râul Tibru și valea Circo Massimo spre est prezintă o pantă abruptă care în punctul maxim atinge înălțimea de 46,6 m conferindui o poziție izolată și stategică motiv pentru care Remus a dorit să fondeze Orașul Etern aici.

        Etimologia denumirii derivă probabil de la ''ab advectu''- transportat pe apă sau ''ab avibus''- păsări- văzute de Remus ca semn divin.

       Încă din antichitate aici se găsea Templul Zeiței Diana, Giunona Regina, Luna, Minerva -ruine vizibile și astăzi; se mai pastrează încă un segment din Mura_Serviane_ zidul de apărare lung 11km constuit de regele Servio Tullio (Tarquinio Prisco) în sec VI î.h.-ce reprezintă prima centura a Romei arhaice.

        Pe Aventino se vor retrage plebeii în anul 456 î.h. când are loc prima secesiune(protest) din Roma, iar după aceasta formă de "grevă antică" plebeii-clasa muncitoare- au obținut dreptul la vot, dreptul de a se reuni și au avut în donație dealul Aventino pentru a constui case; fapt ce a transormat zona într-una comercială datorită învecinătății cu anticului port fluvial ''Emporium'' astăzi pe malul stâng sunt vizibile ruinele marelor depozite de grâne de pe Ponte_Sublicio, via Marmorata- depozitul de marmură, Monte Testacio- colină artificială înaltă 30 m formată din amfore utilizate pentru a transporta uleiul de măsline.

       Personaje ilustre ce au locuit pe Aventino- poeții Enio și Nevio, Traian și Adrian au locuit deasemeni aici înainte de a deveni împărați; au mai supraviețuit până astăzi spații din ''Donus Traiana'', din perioada împaratului Traian sunt vizibile Terme Suranae și Dacianae, in secolul XIII a locuit  papa Onorio IV în fortareața familiei Savelli.

       În 1765 Giovan Battista Piranesi a relizat noul sediu pentru Ordinul Cavalierii de Malta_vila Prioratul de Malta, unde notăm arhitectură caracteristică ordinului _Cavalerii_Templieri care au avut un avampost aici pentru a supraveghea râul Tibru.

       O plimbare pe Aventino la sfârsit de primăvară este ideală, oferă plăcerea de a admira _Grădina_Portocalilor_unde vei fi îmbatat de parfumul florilor, _Grădina_Panoramică_Savelli_, _Gradina_Trandafirilor_ deschis din 21 aprilie- 15 iunie-unde mireasma celor 1100 de specii de trandafiri ce provin din toate colțurile lumii te transportă suav pe undele fanteziei și al visului romantic, iar aleele desenează_Menorah_candelabru cu 7 brațe sacru pentru evrei, se admiră unele dintre cele mai antice biserci medievale- Santa Sabina- sec. V e.n., Sf. Prisca,  Sf. Bonifacio și Alexio, San Saba, Santa Balbina, Sf. Anselmo. 

        Cea mai mare atracție pentru turiști este Piața Cavalieri di Malta cu _gaura_de_cheie_magică prin care vezi cupola bisericii Sfântu Petru și cuprinzi în câmpul vizulal 3 state- Malta_Italia_Vatican

#roma #aventino #gradina #portocali #trandafiri #templari #malta #atractii #curiozitati #panorama

 

Pincio_Vila_Borghese_Vila_Medici_grădină_parc

        Pincio_panoramă_atracții_curiozități

       

       

   Colocata pe colina Pincio, deasupra scarilor Spaniole, Vila Medici- actual sediul Academiei Frantei in Roma- se propune deosebit de interesanta si atractiva in fiecare seara de joi, in intervalul 19:00- 21:00, cand bursistii i-si expun o parte din opere- bun prilej pentru a admira aceasta vila superba si actuliza tendintele artei contemporane, caci cei mai mari artisti moderni ai lumii au beneficiat de ospitalitatea acestei resedinte- o invitatie adresata tuturor categoriilor socilale cu titlu gratuit, iar doua ore va puteti lasa rapiti de aripile fanteziei si a creatiei, sau pentru cei mai realisti cafeneaua- Colbert- va delecteaza cu raritati culinare si va da posibilitatea sa admirati panorama orasului de pe terasa.

   O locatie a carei istorie antica se prezinta precum o sinapsa intre diverse milenii aflata pe a opta colina a Romei antice- Pincio, in al VI sec. i.h. regele etrusc Servio Tullio a construit un templu dedicat zeitei Fortuna cu menirea de a proteja orasul, ruine vizibile si astazi in "padurea incantata" a vilei, apoi in sec. I i.h. generelul roman Lucio Licinio Lucullo si-a construit o magnifica resedinta ce a starnit invidia imparatilor ce s-au imposesat de acesta splendida zona ramanand proprietate imperiala pana in epoca lui Traian, dupa care va cunoaste diversi proprietari.

   Actualul aspect i se datoreaza cardinalului Ferdinando Medidi ce va aduce in 1576 pe marele arhitect florentin Bartolomeo Ammannati pentru a amplia resedinta de tara din Roma a familiei Medici si pictorul manierist Jacopo Zucchi pentru decorurile interne. Fatada interna este decorata cu freze antice de pe timpul imparatilor Augusto si Traian iar in gradina cu o suprafata de 8 ha se pot admira doua statui de daci, grupul de sculpturi ce retrag mitul lui Niobe si rare specii de plante.

   Regele frantei Luigi al-XIV- lea va fonda Academia Frantei in Roma, in 11 februarie 1666, iar din 1751 bursistii selectionati de juriul " Prix de Rome" au privilegiul de a experimenta si cristaliza personalitatea artistica in acesta locatie de exceptie, marcand artisti precum: Ingres, Flandrin, Labrouste, Baltard, Charles Garnier, Berliroz, Gounod, Bizet, Debussy, iar parte din actualul decor intren i se datoreaza lui Balthus care in 1961 a intreprins lucrari de restaurare interna. Astazi este tutelata de Ministerul pentru Bunurile si Activitatile Culturale ale frantei, devenind proprietate franceza in 1803, cand Napoleon a cumparato de la familia Medici.

   Un loc unde de secole se dezvolta o intensa si fecunda colaborare intre artisi, intre trecut, prezent si viitor, intre civilizatii din intreaga lume!

Bocca della verità- gura adevarului

Se spune, caci cu mult timp in urma, atat de mult incat s-a pierdut si numaratoarea anilor, romanii aveu traditia sa mearga sa jure la Gura Adevarului pentru a demonstra ca spun adevarul,  supunanduse judacatii ei intransigente: punand mana in gura acestei masti in cazul in care spuneau adevarul retrageau mana intacta,...dar mare necaz era daca jurau stramb caci mana le era taiata...aceasta traditie a fost pentru mult timp observata pana in momentul in care Gura Adevarului a fost pacalita de o sireata nobila romana al carei sot- indeletnicinduse cu negustoria era mereu plecat pe caile comerciale, lipsind de acasa perioade lungi, iar sotia pentru a-si umple timpul si-a gasit un amant. Dupa un pic de timp, lumea prinde de veste si in tot orasul se discuta despre desfranarea femeii, iar prietenii nerabdand acest afront, la intoarcerea sotului din drumurile lui de afaceri, ai vor spune ca sotia ai este necredincioasa si i-si petrece timpul cu altul...ehei!!! dar sotul i-si iubea consoarta si era convins ca aceste zvonuri sunt alimentate de cei gelosi pentru mariajul lui fericit, iar pentru a potoli vespaiul le spune ca duminica va duce sotia la Gura Adevarului pentru a-i jura fidelitatea... zis si facut la acele timpuri- omul intorcanduse acasa povesteste sotiei totul...femeia inmarmurita cu un fir tremurand de voce ai raspunde sotului ca o sa-i dea proba fidelitatii ei..., dar in zufletul ei zbuciumul era valtoi mare si i-si muncea creierul cum sa faca sa scape, iar poate imaginatia febrila sau poate disperarea o ilumineaza!- cheama amantul si se pune deacord cu el ca duminica cand ea se va gasi la doi pasi de Gura Adevarului, el sa-i sara in gat sa o pupe si sa o imbratiseze- amantul infricosat si el accepta anevoie...Ei si iatane ca e duminica! iar tot poporul e adunat in piata pentru a o vedea pe adultera cu mana taiata; femeia avansa incet, iar cum le-a fost vorba, cand era la cativa pasi de masca amantul ai sare in gat o pupa si o imbratiseaza!..ea se trage inapoi si facandu-si cruce cu o fata uimita spune oamenilor ca bietul om si-a pierdut mintile si ca nu il cunoaste!!!!..stupit a fost poporul de o asemenea indrazneala!!!, dar femeia pentru a devia atentia se apropie de Gura Adevarului si introducand mana dreapta a spus<<< Jur ca in toata viata mea am fost pupata si imbratisata doar de sotul meu si de acel nebun acum cateva clipe>>> si satisfacuta retrage mana intacta!!! cum nerusinata!!!! a scapat nepedepsita!!! cascau ochii toti cu uimire! iar apoi, profund dezamagiti, incet incet oamenii au renuntat sa mai jure in fata Gurii Adevarului; lasanduse aceasta pacalita de o femeie sireata!

 Nu stiu sa va spun cand a inceput aceasta traditie sau cad s-a sfarsit dar, istoric vorbind este un capac de canalizare din marmura de pavonatet, de forma circulara cu un diametru de 1,75m ce infatiseaza un faun de datatie incerta, expus in porticul bisericii Sf. Maria in Cosmedin, a carei faima a fost creata de aceasta nostima poveste!

Roma dark - Cripta capucinilor

 " NOI ERAM CEIA CE VOI SUNTETI, IAR CEIA CE NOI SUNTEM VOI VETI DEVENI" - acesta inscriptie angoasanta, dar plina de adevar va intampina inaite de a intra in unul din cele mai misterioase si macabre monumente din inima orasului etern- Cripta dei Cappuccini - Santa Maria Immacolata- via Veneto,27 

La doi pasi de piata Barberini, in a carui centru troneaza Fantana arteziana a Tritonului, ideata de marele geniu al barocului Gian Lorenzo Bernini, pe strada Vittorio Veneto, unde in dreapta la inceput, ca un delitios salut, tot acest artist ne da posibilitatea sa admiram Fantana Albinelor, ce aduc omagiu papei Urban VIII- Mafeo Barberini; urcam pe strada si numaidecat in dreapta, la numarul 27 gasim biserica Santa Maria Immacolata cu acesta curioasa Cripta a Capucinilor.

Dar inainte de a cobora in Cripta dati o privre la biserica construita intre 1626-1631 de Urban VIII, opera arhitectului Michele Bergamo, iar in interior sunt pastratete picturi rare precum Lucifer si Arhanghelul Mihail ale lui Guido Reni, Schimbarea la fata pictata de Domenichio, Nativitatea de Giovani Lanfranco si Sfantul Francesco ruganduse de Caravaggio.

Esaltanduva privirea cu aceste frumoase opere de arta sus in biserica, fa faceti o cruce mare si cobotati in cripte, unde afundanduva in coridorul umed si intunecos, inima tresalta intr-un mod sumbru si tenebros cand citesti aceasta inscriptie- memento mori de desupta pragului intrarii" ceia ce voi sunteti- noi eram / ceia ce noi suntem voi ve-ti deveni "  introducanduva intr-un univers macabru creat de latul obscur al fiintei umane int-un limbaj artistic brutal si crud- capele decorate cu oasela a 4000 de calugari decedati din 1528-pana in 1870. Criptele sunt in numar de cinci, iar fiecare are ca decor preponderet o anumita parte din schelet: veti vedea capela decorata cu tibii, cranii, bazine, 3 schelete, iar in motivul de decor recunoasteti simboluri legate de moarte: clepsidra, ceasul, coasa, scheletul unui copil cu o balanta, candelabre create din cranii.....cu siguranta cei cu "inima dark" vor fi satisfacuti iar ceilalti ingroziti si cu toti, impreuna suntem siliti sa reflectam asupra conceptului de moarte, a salvarii sufletului si a vietii eterne;...caci oasele nu se prea stie ce sfarsit vor face!!!

Orarul de vizita este 9:00- 19:00  colegament Piazza Barberini- metrou/bus

Tarife: Adult 8,50€  Minor 5€

Carnavalul la Roma

Mai putin renumit decat cel de la Venetia, carnavalul roman este an de an o atractie pitoreasca si joviala, iar motul acestor sarbatoriri este < la carnaval orice gluma are valoare > . Cu o perioada de celebrare variabila- este sarbatorit in corelatie cu sarbatoarea de Paste si anume saptamana inaite de inceputul postului mare-corelare regasita si in etimologia cuvantului  <carnevale>  deriva de la cuvintele latine < carnem levare>  ceia ce inseamna a renunta la carne(carne eliminare). Piata clù a orasului Roma pentru aceste manifestatii este dintotdeauna Piata de Popolo, iar dea lungul strazii Corso si in cele mai importante piete sunt defilari de care alegorice, iar dulciurile tipice carnavalului de la Roma sunt frapele, castagnole si bigniè cu tot felul de arome si creme ce trebuie musai savurate!!!

Radacinile acestor festivale se pierd in negura timpului- primele marturi se regasesc in anivessarile dionisiatice- celebrarile si petrecerile dedicate zeul vinului din mitologia greaca- Dioniso ce vor fi adoptate de romani ca Saturnale, ca dealtfel prezente si in petrecerile dedicate zeitei egiptene Iside.

Aceste petreceri marcau trezirea la viata a naturii,a inceputului unui nou ciclu prin reinterpreterea an de an a timpului si a inceputului; caracterizat de scurtul interval cand haosului prevale asupra ordinei cosmice, iar deaceia, pe parcursul carnavalunui ordinea este ravasita si totul este admis- stapanul devine servitor si sclavul celebrat si onorat...un spatiu temporal cand mortii puteu sa se intoarca in lumea viilor, iar pentru a nu-i supara si a le pastra bunavointa, cei vii aveau uzanta de a-i interpreta imbracand masti, celebrand rituale dedicate lor cu menirea de a pastra puritatea orasului.

Roma eterna un inepuizabil izvor de legende populare

  Octombrie brumarel, luna cand privind cu nostalgie la caldele luni ale verii apuse, ne adunam in cramele de vin pentru a ne inveseli, alungand melancolia cu dulceata mustului al strugurilor abia culesi si ne bucuram de  belsugul toamnei.

O meta obligatorie a tuturor celor ce se gasesc in vizita in orasul etern este Piata Campidogliului, desenata de marele Michelangelo, el a colocat in mijloc statuia calare a imparatului Marco Aurelio, si va da palatului Canservatorilo si Nou o perspectiva trapezoidala pentru a crea profunditate, iar in spate este Palatul Senatorio cu statuia zeitei Minerva marginita Nil si Tibru, construit pe ruinele arhivei imperiale-Tabularium- tote aceste trei palate formeaza actual Muzeul Capitolin- primul muzeu fondat inca din 1471 cu o donatie facuta de papa Sisto IV. Pentru a ajunge in acesta piata urcam treptele line ale Cordonatei lui Michelangelo, la baza acesteia sunt colocati doi lei in bazalt negru astazi folositi ca fantani, iar o nostima traditie populara povesteste ca in anumite ocazii din gura leilor in loc de apa ar fi curs vin, din unul alb iar din celalalt rosu, iar mic cu mare, barbati si femei se imbulzeau si impingeau pentru a-si umple ulcioarele si plostile, facan o zarva si harmalaie de nedescris...pare ca acele vremuri atata de imbelsugate au apus de mult; vad multi perindanduse pe langa cei doi lei, ca doar, doar isi aduce aminte careva sa inoiasca acesata traditie; dar zadarnice le sunt plimbarile, ca in loc de vin tot apa curge; chiar si acum pe timpul zilelor de crama!